Ceva mai diferit...

M-am trezit dimineaţa asta la şase .De fapt ,nici nu dormisem prea bine ,sau ,de fapt , nu dormisem deloc.Adevărul e că m-am dus noapte în pat la unu şi mi-am pus căştile în urechi,cum  o fac de obicei.
Dar iată că această noapte a fost una mai specială,pentru că la şase arătam ca un zombi ...de fapt ,şi acum aşa arăt ,sper să-mi revin până mâine.
Deci ,trezîndu-mă ,mi-am aprins ţigara...Da,ştiu foarte bine că în secolul douăzeci şi unu nu este cu ochi prea buni privit faptul că o fată ar fuma.Dar aşa cum eu ştiu că societatea noastră e plină de oameni degradaţi ,care nu fumează ,dar asasinează sau fac lucruri mai groaznice ,nu-mi refuz această plăcere.
Şi mi-am aprins ţigara..şi am tras din ea primul fum ,care a rămas până acum în gît.Şi deodată am început să simt fiori prin tot corpul.Nu,nu e prima mea ţigară,evident.Nici ultima.Nici nu fumez ,de fapt..o fac foarte rar ,atunci cînd am nevoie de un prieten .Dar la şase dimineaţa nu aveam de unde să-mi scot vre-un prieten căruia să mă destăinui.
Aşa că ea a fost prietenul meu.A durat acest proces cam cinci minute ...Odată cu fumurile trase,îmi aminteam de momentele frumoase din viaţa mea,dar totodată şi de cele mai puţin frumoase...Şi-mi mai curgea cîte o lacrima pe obrazul rece ce-l aveam de la vîntul de afară ...şi ştergîndu-mi o lacrimă,îmi apărea alta...Dar pînă la urmă ,tot au dispărut ele.
De fapt ,nu dormisem noaptea pentru că mă gîndeam la el .O noapte întreagă ,numai la el .Şi mă înfurie faptul că nu mă pot apropia de el să-i spun măcar ceva...
Dar azi l-am văzut ...şi m-a văzut .Şi simţeam că mă omoară cu privirea lui perfectă .
Am simţit cum totul din mine arde ,o dorinţă nebună de a-i zice ce simt ,chiar dacă ştiu că niciodată nu o să am acest curaj .
Nici măcar nu ştiu ce crede despre mine ...dacă cineva i-a vorbit de rău , nu că aş fi eu rea ,dar acum minciunile sunt la putere ...şi nu m-ar mira faptul să ştiu că vreo fată caruia îi place să-i fi umplut capul cu prostii despre mine.
Dar nu îmi pasă ...contează doar că ştiu că îl iubesc ,chiar dacă e ceva imposibil.E imposibil....
Şi e îngrozitor să ştiu că nu pot să fac nimic .Absolut nimic.
O să mă trezesc şi mîine la şase să mă destăinui prietenului meu veşnic.