Strict criticilor !

Ştiţi ...acest ask.fm îmi face ziua mai frumoasă .Poate că ,cu mesajele pe care le primesc ,cineva s-ar simţi altfel decît mine ,s-ar supăra sau nu ar mai răspunde sau în general ar şterge contul.Dar nu am s-o fac şi eu .
De fapt...m-am săturat să explic fiecăruia în parte că sunt anonimă din motive întemeiate.Aceste motive întemeiate ale mele pentru majoritatea observ că-s prostii.Dar înţeleg.Înţeleg extrem de bine.
De fapt ,scumpii mei scritici: e blogul meu anonim pentru că aici îmi scriu absolut toate trăirile şi sentimentele,sincere.Dacă acest blog nu ar fi anonim ,mulţi m-ar judeca direct .De asta mă tem.Pentru că lumea e rea.Acest anonimat îmi oferă plăcerea de a-mi expune dragostea şi ura pe un site.Însă ..serios vă zic ,nu m-aş fi aşteptat la atîţia cititori şi la atîtea comentarii .Dar asta mă bucură .Mă bucur să văd ce gîndesc oamenii despre asta.N-am să ascund :majoritatea îmi dau de înţeles că e ceva fără sens.Dar cum am mai zic ,acest blog nu a fost creat cu un sens sau cu un scop anume !
Eu o să continui să postez ,vă mulţumesc celor care chiar mă înţelegeţi .Promit tuturor celor ce mi se adresează ok că îmi voi dezvălui identitatea într-o zi.Dar doar pentru cititorii buni.
Criticilor promit că o să continui să scriu ce simt ,cum simt ,cum trăiesc -dacă am să vreau ,fără să îmi pese prea mult de ceea ce ziceţi.Respect criticii literari -ştiu că nu-i la temă ,dar ăia chiar sunt critici.Oameni cu experienţă şi viaţă trăită ,oameni cu realizări şi capabili ..şi mai ales-care au dreptul de a critica.Dar voi ,scumpi anonimi critici-sunteţi nimeni !
Sunteţi oamenii care nu au ce face şi din cauza asta se bagă în alte vieţi pentru a face şi aici ceva urît.
Oricum ,succese !

Şi am decis că n-are rost...

Nu are rost să stau să-l mai admir ... nu are rost să îmi mai fac singură rău tot mie, nu are rost să îl privesc fugind , nu are rost să stau mereu pe gînduri ....nu are rost să-ncerc să-i spun că-l iubesc ,căci el probabil -nici nu ştie de mine.Nu ştie de mine ,sunt sigură acum.Sau dacă ar fi vrut ceva cu mine ,ar fi făcut.Dar aşa-nu mai are rost.
Acuş iată că vara va fi .El e a douăsprezecea ,pleacă deja din şcoală .Eu însă ,rămîn.Şi odată cu plecarea lui ,sper să-mi iasă din cap şi toate fanteziile pe care le-am avut cu el ,şi totul.Niciodată nu o să am băiatul care îmi place ,de asta sunt sigură acum.Deja doi băieţi pe care i-am iubit în taină şi nici unul nu a putut să îmi descopere sentimentele ,sau pur şi simplu,nu a fost interesat de mine.
Şi nu văd sens deja să mai continui să îl privesc ,cînd el ,mereu cînd îl văd are împrejur fete simpatice , nu puţine - şi totodată de vîrsta lui.Nu cred că s-ar uita la mine -probabil sunt o altă fată din clasele mai mici- a zecea.
Probabil sunt pentru el una din rătăcitele în viaţă cu care nici nu vrea să aiba de-a face.

Şi eu pentru ce să stau şi să mă macin ? Pentru cine ,pentru ce ?Dacă ar fi avut vre-un sens ,aş fi făcut-o ,dar nu are.Nu are nici un sens atunci cînd el nu-mi dă nici un semn.Nu are absolut nimic.
Sunt sigură şi aşa voi fi mereu.
Mă şi văd pe la cincizeci de ani într-o casă enormă cu treisprezce pisici.Dar Doamne Fereşte !Nu vreau să-mi fie asta realitatea !
Dar el oricum e ceva de neatins ,ceva mult prea înalt pentru mine.
Şi nu mai are rost nici măcar să încerc să-l ating....

Învăţ să fiu tare !

Totul îmi merge prost în ultimul timp.Dar nu stau să mă plîng,dar încerc să văd partea  pozitivă.Recunosc ,multe lucruri bune oricît aş căuta -tot nu pot găsi.Dar poate tot răul e într-adevăr spre bine ?
Da ... o să mă gîndesc că tot răul e spre bine.Am avut foarte multe momente în care m-am simţit penibil această săptămînă .Momente groaznice.Zile întregi în care am plîns fără să mă opresc.Mă durea sufletul.Mă durea foarte mult sufletul.
După cum bine ştiţi ,prietena mea a pus capăt unei prietenii de doi ani .Care au fost motivele ei ?Din cîte mi-a zis ea , motivul principal a fost faptul că nu ne înţelegeam .Am stat acasă două zile să încerc să pricep mai bine ,să mă gîndesc poate eu am avut partea cea mai mare din vină.Apoi mi-am adus aminte de toate chestiile urîte -nu puţine ,care mi le-a făcut ea.Dar mi-am zis să las totul în urmă.O sun şi-i spun să ieşim să vorbim.
Îi cer a doua şansă ,îi zic că-mi văd şi accept greşelile ,că sunt gata să mă schimb ....că sunt gata să fac orice pentru a fi din nou prietene.La care ea mi-a răspuns cu "bine".
Eu seara pe facebook intru şi văd check-in :ea şi o colegă de clasă sunt împreună la FashionTv club.
Acum se pune întrebarea : " Ea mă vrea înapoi ca prietenă sau nu ?" ...
Am stat şi m-a gîndit toată noaptea , şi mi-am zis că nu ,nu mă vrea.Pentru a îmbunătăţi o relaţie ,fie de prietenie ,fie de cuplu ,trebuie să participe ambele părţi.Ea nu vrea să participe ,din moment ce noaptea pleacă cu altă prietenă.Măcar să nu fi făcut check-inul.Dar mi-am zis că nu îmi mai pasă.Că chiar nu merită .
Pentru că acum chiar asta cred.Dacă ar fi ţinut la mine vreodată cred că ar fi aşteptat să treacă puţin timp de la această "rupere " pentru a începe o nouă prietenie.Dar ea din a doua zi ...îmi lăsaţi ,vă rog ,în comentarii ,părerea voastră.Vreau să văd mai multe opinii.
merci.

Vrei să afli mai multe despre mine ? Intră aici !!

M-am înregistrat pe un site unde poţi să afli multe lucruri despre mine ! Răspund la orice întrebare pe care nu o găsesc stupidă ! Astfel , poţi afla foarte multe despre mine !
Succes !
http://ask.fm/Scarlettey

Mereu realistă !

Ieri am avut parte de o despărţire...cea mai bună prietenă a decis că nu mai ţine la mine şi m-a trimis naibii.
Să vă spun sincer ,m-am simţit groaznic atît  ieri ,cît şi azi ...chiar dimineaţă pe drum spre şcoală îmi curgeau lacrimi pe obraz cînd îmi aminteam.Dar reflectînd mai mult mi-am dat seama că ori că aş plînge ,ori nu-dragostea ei nu o să îmi revină.Şi chiar dacă ar reveni ,nu o mai accept ! Alte prietene mi-au zis că dacă ar fi fost în locul meu nu ar fi putut suporta asta atît de bine ,cum o fac eu .Mi-au zis că-s foarte puternică.
Dar nu e putere,e realismul din mine.De cînd mă ştiu ,sunt o realistă ! Normal că cred în unele chestii în care alţii nu cred ,dar în general ,sunt om foarte realist.
Pentru ce mie să îmi distrug inima şi zilele din cauza unei ... nici nu ştiu cum să-i zic.
Cum m-a putut minţi doi ani de zile ?Cum a putut pretinde că mă iubeşte timp de doi ani .. ?Cum am putut fi atît de oarbă ? ...E evident că dragostea faţă de ea m-a orbit.
Mă ataşez de oameni foarte repede ,dar odată ce m-ai trădat ,la inima mea nu mai ajungi niciodată!Mereu ştiu să îmi accept greşelile ,fără să stau pe gînduri.
Vreau să spun..dacă vi se întîmplă vreodată să aveţi dezamăgiri sau ceva de genul acesta ...acceptaţi ceea ce este.Asta nu înseamnă a te da bătut .Dacă ea nu îmi zicea ieri că nu mă mai iubeşte ,aş fi luptat în continuare ,aş mai fi alimentat această prietenie.Dar cînd omul direct în faţă îţi zice că nu mai simte nimic pentru tine-cu siguranţă nu mai e nimic de făcut !

Ceva mai diferit...

M-am trezit dimineaţa asta la şase .De fapt ,nici nu dormisem prea bine ,sau ,de fapt , nu dormisem deloc.Adevărul e că m-am dus noapte în pat la unu şi mi-am pus căştile în urechi,cum  o fac de obicei.
Dar iată că această noapte a fost una mai specială,pentru că la şase arătam ca un zombi ...de fapt ,şi acum aşa arăt ,sper să-mi revin până mâine.
Deci ,trezîndu-mă ,mi-am aprins ţigara...Da,ştiu foarte bine că în secolul douăzeci şi unu nu este cu ochi prea buni privit faptul că o fată ar fuma.Dar aşa cum eu ştiu că societatea noastră e plină de oameni degradaţi ,care nu fumează ,dar asasinează sau fac lucruri mai groaznice ,nu-mi refuz această plăcere.
Şi mi-am aprins ţigara..şi am tras din ea primul fum ,care a rămas până acum în gît.Şi deodată am început să simt fiori prin tot corpul.Nu,nu e prima mea ţigară,evident.Nici ultima.Nici nu fumez ,de fapt..o fac foarte rar ,atunci cînd am nevoie de un prieten .Dar la şase dimineaţa nu aveam de unde să-mi scot vre-un prieten căruia să mă destăinui.
Aşa că ea a fost prietenul meu.A durat acest proces cam cinci minute ...Odată cu fumurile trase,îmi aminteam de momentele frumoase din viaţa mea,dar totodată şi de cele mai puţin frumoase...Şi-mi mai curgea cîte o lacrima pe obrazul rece ce-l aveam de la vîntul de afară ...şi ştergîndu-mi o lacrimă,îmi apărea alta...Dar pînă la urmă ,tot au dispărut ele.
De fapt ,nu dormisem noaptea pentru că mă gîndeam la el .O noapte întreagă ,numai la el .Şi mă înfurie faptul că nu mă pot apropia de el să-i spun măcar ceva...
Dar azi l-am văzut ...şi m-a văzut .Şi simţeam că mă omoară cu privirea lui perfectă .
Am simţit cum totul din mine arde ,o dorinţă nebună de a-i zice ce simt ,chiar dacă ştiu că niciodată nu o să am acest curaj .
Nici măcar nu ştiu ce crede despre mine ...dacă cineva i-a vorbit de rău , nu că aş fi eu rea ,dar acum minciunile sunt la putere ...şi nu m-ar mira faptul să ştiu că vreo fată caruia îi place să-i fi umplut capul cu prostii despre mine.
Dar nu îmi pasă ...contează doar că ştiu că îl iubesc ,chiar dacă e ceva imposibil.E imposibil....
Şi e îngrozitor să ştiu că nu pot să fac nimic .Absolut nimic.
O să mă trezesc şi mîine la şase să mă destăinui prietenului meu veşnic.

Mulţumesc...

Pe zi ce trece am tot mai mulţi cititori şi comentarii şi asta numai datorită vouă ,scumpii mei cititori .
Chiar nu mă aşteptam atîţia oameni să-mi citească aberaţiile ,să-mi înţeleagă sentimentele ,dar totuşi ,o faceţi .
Voi mă îndemnaţi să continui să scriu.De fapt ,acest blog este anonim.Nimeni nu ştie cine sunt eu ,de fapt.Şi vreau să rămîn anonimă ,pentru că nu cred că cei care mă cunosc o să mă înţeleagă ,dar acest blog e un fel de jurnal al meu ,un prieten căruia îmi împărtăşesc sentimentele şi voi ,prin vizualizări şi comentarii mă ajutaţi enorm.
Vă mulţumesc că mi-aţi transmis blogul mai departe ,dacă aţi făcut-o .
Vă mulţumesc pentru timpul acordat postărilor mele.Mi-ar plăcea să avem legături mai strînse decît aceste comentarii ,căci voi sunteţi cei care mă înţelegeţi,de asta ,dacă vă interesează ,vă pot da skype-ul meu unde putem avea discuţii lungi şi cu siguranţă interesante.
Vă mai mulţumesc o dată ,scumpii mei cititori !